Nu e spumos, nu e monden...ci doar există şi prin urmare râde, respiră, suferă, deci trăieşte, sper eu că va creşte...şi atunci când nu va mai fi, voi şti că a fost un blog...blogul meu.



1 aug. 2011

Bate-un vânt...

Bate-un vânt dinspre cerul meu.
Îl simţi?
Vânt de floarea soarelui
Şi de copii,
De mosc şi de ciocolată,
De gândul c-ai să-mi vii!

Bate-un vânt de ducă,
Simţi?
Vânt fără de lacrimi,
Fără de frici,
Vânt de vară
Cu bere şi mici?
Bine,fără.

Ah, ce fel şuieră în mine!
Îl simţi?
Mă cuprinde şi mă minte!
-Mi dă târcoale, tu-mi dai soare...

Bate-un vânt să ne dea jos din picioare.