Când eram

Când eram mică eram realistă. La fel şi acum. Nu visam cai verzi pe pereţi, nici măcar cai adevaraţi, cu fel de fel de feţi-frumoşi călare cu pletele-n vânt. Nu m-a învăţat nimeni să visez, să privesc la stele şi să călătoresc în gând. M-am învăţat singură şi m-am rătacit. Când m-am reîntors eram la fel de realistă. Poate mai abitir.

Când eram mică eram atât de realistă.La fel si acum.

de-a baba oarba

Prin ce cotlon te-ai pierdut suflete?

te-ai rătăcit?

te joci?

Sau îţi e frică,

să vii, să îmi zâmbeşti şi să alergăm  împreună

prin câmpiile cu visuri?!

Hai ,nu te teme!

Ne vom juca de-a baba oarba,

la început, greoi, încet,

jocul va fi tărăgănat

şi-apoi va fi uşor:

în timp ce tu-mi respiri în tâmplă,

mă voi ascunde.

iar tu

într-o clipită

pe nerăsuflate,

mă vei găsi,

ascunsă,

adânc ,

În inima-ţi .

toamnă

ce ţi-e si cu frunzele astea…

se desprind şi mor.

noi doar ne desprindem

uitam să ne murim.

 toamnă peste frunze,

toamnă peste noi,

nu mai caut scuze,

unu-i mort din doi.

Locuiesc

Locuiesc pe muchia unui cufăr,
ruginit,
ferecat,
într-un far,
pe o plajă pustie,
cu nisip mişcător,
cu valuri albastre
şi doruri în zbor!

Atunci.

Atunci când dormi
Îngerul meu îngenunchează
și-ți sărută încet firele de par.

Atunci când dormi
Frunzele mușcă din cer
și pogoară albastrul peste mine.

Atunci când dormi
Îmi apari de sus.
În vis. Și te vad.

Numai atunci când dormi
Mă știi.
Mă mai știi.

Atunci când dormi.

.

gânduri apoase șiroind pe obraji.
cand?

se întunecă greoi
in mine.
cum?

nu-mi mai respiri în tâmplă.
de când? cum? și mai ales...de ce?

Frig

Mi-e frig.
Mi-e frig pân' în pântece.
S-a iernit peste mine.
Muşc buza. Iarăşi.
Dar acum nu doare de fel.
Zdrăngăne. Îmi zdrăngăne-n timpane mirosul tău.
Ceva a vară amestecat cu lemn dulce!
Mocneşte ceva.
Adânc înăuntru.
Trenul meu nu mai duce nicăieri.
În ce gară ne-am risipit?
Mă ustură ochii, măruntaiele, respiraţia.
Şi iar,
   mi-e frig.