Mi-e frig.
Mi-e frig pân' în pântece.
S-a iernit peste mine.
Muşc buza. Iarăşi.
Dar acum nu doare de fel.
Zdrăngăne. Îmi zdrăngăne-n timpane mirosul tău.
Ceva a vară amestecat cu lemn dulce!
Mocneşte ceva.
Adânc înăuntru.
Trenul meu nu mai duce nicăieri.
În ce gară ne-am risipit?
Mă ustură ochii, măruntaiele, respiraţia.
Şi iar,
mi-e frig.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu