Din noi două.

Mie îmi vine să plâng fără motiv pe lună nouă,
Nu ştiu de ce.
Poate o plâng pe ea,
… că e a tuturor,
Sau poate mă plang pe mine,
… pentru că-s a nimănui.

Mie chiar imi vine să plâng fără motiv pe lună nouă.
Norii nu-mi mai vorbesc,
aşa că nu ştiu ce o apasă..(sau mai bine spus ce o suspenda..)
Tace şi tac.
Stau şi stă.
Îşi frânge cercul,
Eu mâinile…
Şi din noi două,
numai eu plâng pe lună nouă.