Nu e spumos, nu e monden...ci doar există şi prin urmare râde, respiră, suferă, deci trăieşte, sper eu că va creşte...şi atunci când nu va mai fi, voi şti că a fost un blog...blogul meu.



27 mai 2011

Aș, Ar, S-ar x2

Aș putea sta aici o veșnicie
Să-mi săruți mâinile,
Buza de jos și coapsa numai mie.

Aș putea spune orișicui
Basme de-mbrățișaguri.
Dar cum nu ești aici, nu le spun nimănui.

Ar putea să se crape și luna.
Dacă-s în brațele tale
Și tu mă strângi, îmi e totuna.

Ar putea lua foc cerul.
N-aș da doi bani și oricum,
Nu te-aș lăsa să faci pe pompierul.

S-ar putea dărâma Marele Zid.
N-ar conta câtuși de puțin,
Dacă noi ingemănați am crea vid.

S-ar putea întâmpla multe...
dar nu se întâmplă nimic.
Și eu și tu, noi știm mai multe;
Dar e de-ajuns să nu știm mai nimic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu