Nu e spumos, nu e monden...ci doar există şi prin urmare râde, respiră, suferă, deci trăieşte, sper eu că va creşte...şi atunci când nu va mai fi, voi şti că a fost un blog...blogul meu.



24 mai 2011

Fara titlu

Cerul s-a crapat.
Acum totul e clar.
Acum vezi.
In jur e fum,sunt flacari,te ustura;
Dar vezi!
Iti musti buza,iti cade, o pui la loc:
"Stai acolo,la locul tau!
Ar trebui sa fii sarutata ca meriti!
Dar o sa te tot musc eu o vreme...nu intreba de ce!"
Aerul nu-ti face bine, ti se usuca fata,
(Ploua sau ce Doam....?
Ah!E sfarsitul lumii.Potop.
Tu inca n-ai murit.Poate esti Noe...?!
Ha ha...Ce gluma buna are Dumnezeu in fisa de zi.)
Nu poti respira, te doare si aerul
care iti atinge pielea speriat.
Da.Trebuie sa fie sfarsitul,
Poate nu al lumii,
Sa nu exageram,
Dar unul tot o fi.

The End
Da,exact asa ca in filmele americane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu