Nu e spumos, nu e monden...ci doar există şi prin urmare râde, respiră, suferă, deci trăieşte, sper eu că va creşte...şi atunci când nu va mai fi, voi şti că a fost un blog...blogul meu.



28 mai 2011

Unghie de nerăbdare

Rod unghii de nerăbdare,
Cu tot cu ojă.
Cum va fi?
Hai spune-mi că știi!
Așa cum vrem noi?
Să-l întrebam pe
Rafael.(E îngerul meu păzitor
asta dacă nu cumva mi-a uitat mama venirea pe lume,
atunci într-o miercuri
și o fi altul...)
Hmmm...să nu!
Zici tu.
Bine, atunci zi-mi!
Sunt la o unghie de nerăbdare distanță,
Hai că e ultima
Și e prea mică,
Nu-mi ajung întrebările pentru ea.


Poftim?!
Atât ai de spus?
Bine că le-am ros că prea te zgâriam?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu