Nu e spumos, nu e monden...ci doar există şi prin urmare râde, respiră, suferă, deci trăieşte, sper eu că va creşte...şi atunci când nu va mai fi, voi şti că a fost un blog...blogul meu.



31 mai 2011

Zăbovesc

Eu mai zăbovesc o vreme pe muchia
asta nefericită de timp.
Tu arunci cuvintele-n aer.
Da' ce-s ele?
Mingi de ping pong?
Mai zăbovesc un pic aici,
Unde fluturii nu mai au aripi,
Iar lumânările nu ard,
Oricât te-ai chinui.
nu! Nu că bate vântul,
Ci că vate bântul.
Nu mai râde!
Știi că mereu mă precipit...
Zăbovesc încă puțin în grădina
cu soare de mandarin,
oranj,zemos.
Zăbovesc încă un timp
în cercul asta vicios,
Cerc de buze mușcate și dinți scrâșnind,
Cerc de neclipiri, cerc fără-de-somn.
Zăbovesc.
Azi încă zăbovesc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu